Muzeul Naţional de Artă al României deține un valoros patrimoniu de artă românească şi străină, organizat în două galerii permanente: Galeria Naţională (formată din Galeria de Artă Veche Românească şi Galeria de Artă Românească Modernă) şi Galeria de Artă Europeană.
Galeria de Artă Veche Românească oferă cea mai complexă și completă imagine a artei din Țările Române din secolul al XIV-lea până în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cele aproximativ 900 de obiecte expuse, ilustrează modul în care fondul de tradiție bizantină se îmbină cu influențele occidentale și orientale, dând naștere unor forme artistice originale.
Povestea artei românești este continuată în Galeria de Artă Românească Modernă. Amplele selecții monografice dedicate unor artiști ca Theodor Aman, Nicolae Grigorescu sau Ioan Andreescu, ilustrează legăturile strânse dintre arta românească și cea franceză. Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu sau Nicolae Tonitza continuă să exploreze filonul modernității clasice europene, în timp ce M. H. Maxy, Marcel Iancu sau Victor Brauner se înscriu în curentele avangardiste din primele decenii ale secolului al XX-lea. Un loc important îl ocupă lucrările de tinerețe semante Constantin Brâncuși, în care observăm felul în care artistul se desprinde de formele tradiționale, ajungând la o viziune proprie.
Construită în jurul Colecției Regelui Carol I, Galeria de Artă Europeană reflectă cronologic dezvoltarea principalelor școli europene. Dintre artiștii italieni îi amintim pe Domenico Veneziano, Tintoretto, Gurcino sau Luca Giordano. Idealul feminin din spațiul german ne este înfățisat de scenele mitologice concepute de Lucas Cranach cel Bătrân sau Hans von Aachen.
El Greco se află în centrul valorosului nucleu de artă spaniolă, în timp ce arta flamandă și olandeză ni se relevă prin reprezentanți importanți ca Rubens, Brueghel sau Rembrandt. Școala franceză cuprinde pânze semnate de artiști importanti ca Monet, Sisley sau Signac, dar și sculpturi realizate de Rodin și Bourdelle.
LOCATIE
